Volumul mai mare de muncă la job din această perioadă, stresul acumulat de presiunea constantă venită din partea șefilor pot aduce angajații foarte ușor într-o stare de burnout, o noțiune care se traduce prin epuizare, oboseală accentuată, anxietate, depresie, scăderea puterii de concentrare și a productivității.
Paradoxal, deși pandemia este cea care a adus în multe industrii un volum mai mare de muncă, criza sanitară a adus o nevoie mai mare de reglementare la nivel de legislație a muncii.
În acord cu evoluțiile din plan european și global referitoare la protecția angajaților, În luna august, Legea nr. 167/2020 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare a fost publicată în Monitorul Oficial. Potrivit acesteia, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
Potrivit Art. 2, alin 5.1., „constituie hărțuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înțelesul prezentei legi, stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă”.
Totodată, conform alin. 5.3. „fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală. Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă”, se arată în Legea nr. 167, publicată în Monitorul Oficial pe 7 august 2020.
Altfel spus, sindormul burnout sau sindormul epuizării profesionale cum mai este cunoscut în psihologia de specialitate intră sub incidență legală. Salariații hărțuiți moral la locul de muncă pot obține despăgubiri în instanță de la angajator sau bani pentru a putea merge la ședințe de consiliere psihologică, se mai arată în lege.
Ce comportamente erau încadrate ca „hărțuire la locul de muncă”, înainte de noua lege
Înainte de a proba în instanță un comportament neconform, venit din partea angajatorului, este important să vedem cadrul legislativ care face referire la hărțuirea la job. Burnout-ul, epuizarea fizică, stresul constituie elementele care pot indica hărțuirea morală, însă nu sunt suficiente. Aici este necesar elementul subiectiv al unei rele intenții sau acțiuni ilegitime a altei persoane, fiind nevoie, totodată să existe repetitivitate în aceste rele acțiuni, a precizat Ioan Dumitrașcu, partener & head of Employment la Filip & Company, într-un dialog cu wall-street.ro.
În România, dar și în Europa, au fost reținute drept cazuri de hărțuire morală fapte ce țin de intimidarea angajatului prin limbaj agresiv repetat, supervizarea excesivă a victimei disproporționată față de tratamentul altor angajați și nejustificat față de specificul muncii, sau acordarea de task-uri în mod preponderent doar către un membru al echipei ceea ce generează ulterior ore suplimentare dese doar pentru respectivul angajat.
Alte situații care se încadrează la categoria de „hărțuire la locul de muncă” includ discreditarea repetată și nejustificată a calităților profesionale ale unei persoane sau izolarea de colegi și privarea de mijloacele necesare desfășurării activității într-un mod diferit față de tratamentul de care beneficiază alți colegi, mai notează specialistul.
Sursa: wallstreet
